Sinechia uterinã (sindromul Asherman) se manifestã prin aderenţe la nivelul cavitãţii uterine. Acestea apar datoritã unor intervenţii traumatice şi nu se ascociazã întotdeauna cu amenoree şi infertiliate.
Clasificarea sinechiilor:
– minore: <1/4 din cavitatea uterinã
– moderate: 1/4 -3/4 din cavitatea uterinã
– severã: >3/4 din cavitatea uterinã.
Apare frecvent dupã chiuretaj uterin.
Factori de risc asociaţi:
– sarcina: hemoragii postpartum , hemoragii post abortum
– chiretaj uterin
– hipoestrogenemie
– infecţii/endometritã
– anomalii uterine congenitale (uter septat)
– intervenţii uterine pentru sept, miom submucos, polip cu baza largã de implantare
– metroplastie abdominalã
– miomectomie pe cale abdominalã
– avorturi recurente
– retenţie placentarã, placentã aderentã
– cezarianã.
Fiziopatologie:
– peretele endometrial opus este denudat sau traumatizat de intervenţii chirurgicale sau traume mecanice, infecţii, hiperplazia cu hipertrofie a endometrului normal datoritã hipoestrogenemiei (stare postpartum sau post abortum)
– aglutinarea suprafeţei endometriale duce la lize
– cicatricele formate între suprafeţele miometriale sunt avasculare şi stimuleazã hiperplazia şi hipertrofia endometrului şi apariţia de cicatrice dense, fibroase (mai ales în prezenţa unui proces inflamator)
– similar, chirurgia uterinã duce la cicatrice uterinã (electrocauterizare, laser).
Semne şi simptome:
– amenoree sau hipomenoree
– dismenoree
– infertilitate.
Imagistic:
– ecografia endovaginalã poate evidenţia prezenţa sau absenţa lizelor, aria de obliterare şi, eventual, acumularea de sânge
– histerografia
– RMN
– histeroscopia.
Tratament:
Este chirurgical şi constã în reconstrucţia endometrialã, asigurarea continuitãţii lumenului tubar, prevenirea recurenţelor, restabilirea menstruaţiei.
Rezultate foarte bune se obţin prin intervenţie histeroscopicã.
Monitorizarea pacientei:
La 3-4 cicluri menstruale ( intervenite dupã operaţie):
– histeroscopie
– histerosalpingoscopie
– histergrafie.
