Listeria determinã una din cele mai răspândite toxiinfecții alimentare.
Acest bacil gram negativ se gãseşte în carne crudă, lapte nepasteurizat, brânzeturi moi, mezeluri, unt, legume crude, pește afumat, înghețată. Este un microorganism extrem de rezistent care supraviețuiește temperaturilor scăzute, căldurii și acidității gastrice.
Profilaxie
Toate produsele animale inclusiv ouale, carnea si produsele de pasare, trebuie gãtite cu mare grijã. De asemenea, trebuie evitat consumul laptelui nepasteurizat (prin pasteurizare are loc un proces de fierbere a laptelui in care bacteriile sunt distruse) şi toate fructele şi legumele trebuie bine spãlate înainte de a fi consumate. Atât mâinile cât şi ustensilele de gãtit, trebuie spãlate cu apã fierbinte şi cu sãpun dupã contactul cu alimentele, în special cu delicatesele din carne şi cu carnea crudã.
Listerioza poate debuta în orice trimestru al sarcinii, însă majoritatea cazurilor sunt diagnosticate abia în trimestrul 3 datorită eșecului în obținerea culturilor bacteriene, nașterii premature, avortului spontan sau a morții intrauterine a fătului.
Dacă simptomele severe apar foarte rar la femeia însărcinată, infecția fătului cu Listeria poate fi chiar fatală în 20-30% din cazuri. La nou-născuți bacteria poate produce două tipuri de infecții: cu debut precoce – apar în prima săptămână de viață și cu debut tardiv– declanșate după prima săptămână de viață.
Diagnostic de laborator
-bacteriologic;
-diagnosticul serologic: anticorpilor anti listeriolizină;
-hemoculturi la orice femeie însărcinată care se prezintă cu febră;
Tratament
-antibioticul trebuie să traverseze bariera placentară: penicilina, ampicilina și amoxicilina.
-listerioza neonatală necesită 2 săptămâni de tratament cu ampicilină în funcție de vârsta și greutatea corporală a sugarului. În infecțiile grave se poate adăuga gentamicina
